Fiecare dintre noi a asistat măcar o dată la o discuție între doi sau mai mulți medici sau specialiști IT. Ei au „limba” lor – una pe care noi o înțelegem cu greu. Mai degrabă intuim despre ceea ce discută. Evident că nu poți scrie o știre sau un reportaj doar intuind tema discuției. Este ca și cum ai merge la o întâlnire a ministrului de Externe cu un diplomat străin – nu știi engleza, nu ai translator, dar editorul îți cere „marfa” în 20 de minute. Ca să-ți păstrezi job-ul, vei dibui tema discuției și vei face o știre de o să-ți vină să intri în pământ de rușine când va fi difuzată. Mai grav, riști să provoci un scandal diplomatic.

Astăzi vreau să vă provoc la o discuție despre specializarea jurnaliștilor. Unii spun că nu avem nevoie de așa ceva, alții cred că o specializare pe domenii ar fi necesară. Eu parcă m-am determinat: pledez pentru repartizarea jurnaliștilor pe domenii, dar numai în redacțiile mari (în cele mici nu mi se pare real).

Două întâmplări recente din viața mea m-au determinat să meditez asupra acestui subiect. Prima este legată de întrebările pe care le formulează unii jurnaliști la conferințele de presă. Uneori îmi vine să mă bag sub scaun... N-o să deschid paranteze. A doua, însă, m-a făcut „să pun mâna pe carte” și să studiez pe furiș „limba” doctorilor – am acceptat un job care mă obliga să redactez materiale jurnalistice cu tematică medicală. Ați încercat vreo dată să „descifrați” abrevierile din medicină? Recunoașteți, toți „fugiți” de subiectele cu tematică medicală (cu excepția cazurilor scandaloase despre medici corupți, indiferenți, operații nereușite, etc.). Dar, la nivel global, industria de sănătate reprezintă o afacere de peste 5 miliarde de dolari anual. În acest domeniu lucrează peste 60 de milioane de oameni. Vă imaginați ce volum de informație așteaptă să fie „rugumat” de jurnaliști? Vă dați seama câtă informație este ignorată?

După 16 ani de jurnalism, am înțeles că domeniul acesta îmi este aproape străin și că îmi trebuie ani buni ca să pătrund în el, să-mi „cresc” surse în acest sistem, să devin profesionist pe acest segment. Ori, un jurnalist care scrie despre sănătate (de exemplu) trebuie să știe cum funcționează și cum ar trebui să funcționeze sistemul de sănătate.

Dar cum să întreții în condițiile redacțiilor sărăcăcioase din Moldova jurnaliști specializați pe domenii? Patronii spun că e prea costisitor. Cum să-i școlim?

Vă invit să discutăm acest subiect pentru a vedea dacă:

Este specializarea jurnaliștilor o măsură de profesionalizare, de îmbunătățire a produsul jurnalistic final?

Dar nu degradează oare jurnalistul specializat strict pe un anumit domeniu?

Am găsit pe internet diferite proiecte prin care UE încurajează financiar și prin cursuri de instruire specializarea jurnaliștilor din țările cu haos în presă (adevărat, puține și, deocamdată, fără mare impact). Ar fi oare UE interesată să sprijine astfel de proiecte în Moldova?

Dar jurnaliștii și patronii moldoveni de presă sunt ei oare pregătiți să înțeleagă avantajele acestei specializări profesionale?

Și, foarte important: cui ar trebui să-i revină responsabilitatea de a specializa jurnaliștii - instituţiilor oficiale, facultăţilor, asociaţiilor de specialitate, industriilor respective, jurnaliștilor sau patronilor de presă?

Abia aștept să polemizăm.